PSI Ghid pentru angajatori
Exercițiul de evacuare și intervenție PSI: când se face și cum se documentează
Exercițiul PSI nu înseamnă doar „ieșim din clădire”. Vezi diferența dintre evacuare și intervenție, cum se planifică și ce documente rezultă.
Exercițiile de evacuare și intervenție sunt partea practică a pregătirii pentru incendiu. Ele arată dacă procedurile scrise funcționează și dacă personalul știe ce trebuie să facă înainte ca o situație reală să testeze firma.
OMAI 163/2007 tratează exercițiile privind modul de acțiune în caz de incendiu ca forme de bază prin care se verifică stadiul și capacitatea de acțiune a personalului de la locul de muncă. Acestea vizează alarmarea, evacuarea și stingerea incendiului.
Important însă: Normele generale nu stabilesc o singură periodicitate universală de tip „toate firmele fac exercițiu la 6 luni”. Pentru anumite destinații există dispoziții sectoriale care stabilesc intervale concrete.
Regula corectă: verifici Normele generale + reglementarea specifică destinației obiectivului, dacă există.
Evacuare și intervenție sunt același lucru?
Exercițiu de evacuare
Accent pe:
- alarmarea persoanelor;
- deplasarea pe traseele stabilite;
- folosirea ieșirilor;
- responsabilități;
- puncte/zone de adunare, dacă sunt stabilite;
- verificarea cunoașterii comportamentului la evacuare.
Exercițiu de intervenție
Accent pe:
- alarmare/alertare;
- atribuțiile personalului cu rol de intervenție;
- utilizarea organizatorică a mijloacelor disponibile;
- salvarea/evacuarea;
- acțiunea până la sosirea serviciilor profesioniste;
- verificarea capacității de reacție.
În practică, un exercițiu poate integra mai multe componente, dar documentația și obiectivele trebuie să arate clar ce anume se verifică.
Ce spune regula generală din OMAI 163/2007?
Normele generale prevăd că exercițiile și aplicațiile privind modul de intervenție vizează alarmarea, evacuarea și stingerea incendiului.
Exercițiile de intervenție se pot efectua:
- planificat, pe bază de grafic, astfel încât să participe eșalonat salariații cu atribuții de intervenție;
- inopinat, de către administrator/conducător, autoritățile de control sau alți factori de decizie;
- planificat cu personalul serviciului privat pentru situații de urgență, unde acesta există și este aplicabil.
Evidența exercițiilor se ține într-un registru special.
Fiecare exercițiu de intervenție se finalizează printr-un raport.
Există o periodicitate universală?
Nu în Normele generale OMAI 163/2007.
Acestea stabilesc obligația de planificare și executare, dar periodicitatea concretă poate rezulta din reglementările specifice destinației sau activității.
De reținut: nu publicăm regula „la 6 luni pentru orice firmă”. Este falsă ca regulă universală.
Exemplu: spații și construcții pentru birouri
Pentru spațiile și construcțiile pentru birouri, OMAI nr. 262/2010 stabilește o regulă specifică: exercițiile de alarmare/evacuare în caz de incendiu se planifică și se execută o dată la 6 luni cu personalul propriu.
Ele pot fi organizate pentru întreaga construcție sau pe segmente închiriate, în funcție de forma de evacuare.
Planificarea, organizarea și executarea sunt atribuții ale proprietarului, conducătorului instituției/operatorului economic sau administratorului, conform situației prevăzute de dispoziția sectorială.
Atenție: regula de 6 luni din OMAI 262/2010 este pentru spații și construcții de birouri. Nu o extrapolăm automat asupra tuturor obiectivelor.
Exemplu: spații pentru comerț
Dispozițiile generale pentru spații de comerț aprobate prin OMAI nr. 187/2010 conțin, de asemenea, reguli specifice pentru organizarea exercițiilor de alarmare/evacuare.
În aceste spații, periodicitatea și responsabilitățile trebuie verificate prin actul sectorial, nu preluate dintr-o regulă generică pentru orice activitate.
Alte destinații pot avea reguli diferite
Unitățile sanitare, educaționale, amenajările temporare și alte categorii reglementate pot avea cerințe proprii privind exercițiile, participanții sau periodicitatea.
De aceea, înainte de stabilirea graficului, trebuie verificată destinația obiectivului și existența unei dispoziții generale sectoriale.
Cine răspunde de organizare?
Responsabilitatea revine conducerii/administratorului obiectivului în condițiile actelor normative aplicabile, iar exercițiile sunt coordonate cu personalul care are atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor.
În clădirile cu mai mulți utilizatori, proprietarul, administratorul și operatorii economici trebuie să clarifice modul în care se organizează exercițiile și evacuarea spațiilor comune. Configurația traseelor și responsabilitățile pornesc de la planul de evacuare PSI.
Cum pregătești un exercițiu?
- stabilește scopul;
- stabilește ipoteza;
- identifică participanții;
- verifică responsabilitățile;
- verifică traseele;
- verifică mijloacele de alarmare;
- stabilește cine observă și cronometrează elementele relevante;
- stabilește modul de evaluare;
- pregătește consemnarea rezultatelor.
Exercițiul trebuie planificat astfel încât să testeze o situație realistă fără a crea riscuri inutile participanților.
Ce trebuie verificat în timpul exercițiului?
- observarea și anunțarea incendiului;
- alarmarea personalului;
- comportamentul persoanelor;
- cunoașterea traseelor;
- practicabilitatea ieșirilor;
- evitarea panicii/busculadelor;
- responsabilitățile persoanelor desemnate;
- modul de sprijinire a persoanelor care necesită ajutor;
- timpul și succesiunea operațiunilor relevante;
- problemele observate;
- funcționarea organizatorică a procedurilor.
Exercițiul trebuie anunțat?
OMAI 163/2007 permite atât exerciții planificate, cât și exerciții inopinate în condițiile normei.
Asta nu înseamnă că orice administrator trebuie să organizeze simulări-surpriză fără analizarea riscurilor. Modul de desfășurare trebuie adaptat obiectivului, participanților și eventualelor reguli sectoriale.
În spații cu public vulnerabil sau activități sensibile, siguranța persoanelor are prioritate.
Ce documente rezultă după exercițiu?
OMAI 163/2007 cere evidența aplicațiilor și exercițiilor într-un registru special.
Fiecare exercițiu de intervenție se finalizează prin raport.
Raportul trebuie să trateze cel puțin, în sensul art. 147:
- obiectivele și scopul;
- nivelul de cunoaștere și capacitatea personalului;
- timpii/baremele urmăriți unde sunt stabiliți;
- alarmarea/alertarea;
- funcționarea mijloacelor tehnice relevante;
- salvarea și evacuarea;
- propuneri de îmbunătățire.
De reținut: scopul raportului nu este să demonstreze că „totul a ieșit perfect”, ci să identifice ce trebuie îmbunătățit.
Ce faci cu problemele găsite?
Un exercițiu care identifică o problemă, dar nu generează nicio măsură, este incomplet administrat.
Exemple:
- o ușă nu poate fi folosită;
- traseul este blocat;
- alarma nu este auzită într-o zonă;
- personalul nu își cunoaște rolul;
- punctul de adunare este nepotrivit;
- planul afișat nu corespunde realității;
- o responsabilitate nu este clară.
Pentru fiecare:
- stabilește măsura;
- responsabil;
- termen;
- dovada remedierii;
- actualizarea documentelor dacă este necesară.
Trebuie actualizat planul de evacuare după exercițiu?
Dacă exercițiul arată că planul, traseele sau responsabilitățile nu mai corespund realității, documentația trebuie analizată și actualizată. Am detaliat separat când trebuie actualizat planul de evacuare.
Legătura cu instruirea personalului
Exercițiile sunt o componentă practică a pregătirii salariaților și nu înlocuiesc instructajele obligatorii.
OMAI 712/2005 prevede expres utilizarea aplicațiilor, exercițiilor practice și antrenamentelor în pregătirea în domeniul situațiilor de urgență. Tipurile de instructaje, duratele minime și periodicitatea sunt explicate în ghidul despre instruirea PSI/SU a salariaților.
Pe scurt: instruire = formarea cunoștințelor și deprinderilor. Exercițiu = verificarea practică a modului în care acestea pot fi aplicate.
Ce poate verifica ISU?
În cadrul controlului pot fi verificate documentele privind organizarea exercițiilor, evidența lor și modul în care personalul este pregătit pentru alarmare, evacuare și intervenție. Am detaliat separat ce verifică ISU la un control.
Greșeli frecvente
- „Facem unul pe an, că așa e pentru toată lumea” — nu există această regulă universală în OMAI 163.
- „La 6 luni pentru orice firmă” — regula de 6 luni apare în anumite dispoziții sectoriale, nu ca regulă universală.
- „Semnăm un proces-verbal fără exercițiu” — documentul trebuie să reflecte activitatea reală.
- „Toată lumea iese pe aceeași ușă fără plan” — exercițiul trebuie bazat pe organizarea reală.
- „Nu contează problemele, important e că l-am făcut” — concluziile trebuie transformate în măsuri.
- „Exercițiul înlocuiește instruirea” — nu.
Checklist exercițiu
- identifică norma aplicabilă;
- stabilește periodicitatea corectă;
- stabilește scopul/ipoteza;
- identifică participanții;
- verifică planurile;
- verifică traseele înainte;
- stabilește responsabilitățile;
- desfășoară exercițiul;
- analizează rezultatul;
- completează registrul;
- întocmește raportul unde este aplicabil;
- stabilește măsurile;
- urmărește închiderea lor.
Exercițiul trebuie să îmbunătățească reacția reală a organizației, nu doar dosarul PSI.
Întrebări frecvente
Orice firmă trebuie să facă exercițiu de evacuare la 6 luni?
Nu ca regulă universală derivată din OMAI 163/2007. Pentru anumite destinații există dispoziții sectoriale care stabilesc periodicități concrete; de exemplu, pentru spațiile și construcțiile de birouri OMAI 262/2010 prevede exerciții de alarmare/evacuare o dată la 6 luni.
OMAI 163/2007 stabilește periodicitatea exercițiilor?
Normele generale stabilesc modul de planificare, executare și evidență a exercițiilor de intervenție, dar nu fixează un singur interval universal pentru orice operator economic.
Trebuie ținut un registru?
Da. OMAI 163/2007 prevede ținerea evidenței aplicațiilor și exercițiilor efectuate într-un registru special.
Trebuie făcut raport după exercițiu?
Pentru exercițiile de intervenție reglementate prin OMAI 163/2007, fiecare exercițiu se finalizează printr-un raport care analizează obiectivele, personalul, alarmarea, evacuarea și măsurile de îmbunătățire.
Exercițiul poate fi inopinat?
Da, Normele generale prevăd și executarea inopinată în condițiile stabilite de acestea. Modul concret trebuie adaptat obiectivului și siguranței participanților.
Exercițiul înlocuiește instruirea periodică?
Nu. Exercițiile și instructajele sunt componente complementare ale pregătirii în domeniul situațiilor de urgență.
Restul resurselor despre apărarea împotriva incendiilor le găsești în toate ghidurile PSI.
Surse legislative principale
- OMAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor — art. 144–147
- OMAI nr. 712/2005 privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență, cu modificările ulterioare
- OMAI nr. 262/2010 — Dispoziții generale pentru spații și construcții pentru birouri
- OMAI nr. 187/2010 — Dispoziții generale pentru spații pentru comerț
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Reglementările sectoriale trebuie verificate separat pentru destinația concretă a obiectivului.